Cerințe nutriționale la puii de rasă mare și giant: înlăturarea miturilor

Rata de creștere a unui pui este influențată de densitatea de nutrimente din hrană și de cantitatea de hrană oferită. Indiferent dacă puii vor crește mai repede sau mai încet, ei vor atinge aceeași greutate până la vârstă de adult. Pentru a evită problemele sistemului osos, este deosebit de important ca nutriția lor să fie orientată către o creștere și o dezvoltare optimă a osaturii decât către atingerea rapidă a dimensiunilor maxime ale rasei.

S-a constatat că trei componente nutriționale joacă un rol semnificativ ca factori care cresc incidența afecțiunilor sistemului osos la puii din rasele mari și gigant: proteina, calciul și valoarea energetică.

Proteina

MIT: „Cantitatea de proteină din hrana puiului este prea ridicată pentru puiul meu de rasă mare sau gigant și va duce la o creștere anormală.”

Cantitatea de proteină din hrana zilnică a puiului a fost implicată în mod eronat ca un factor de influență în apariția unor defecte de creștere ale osaturii puilor de rasă mare și gigant. În trecut, se spunea că dietele pentru pui erau „prea tari” (aveau niveluri de proteină prea ridicate) și că, în consecință, induceau o rată de creștere rapidă care predispunea puii de rasă mare și gigant la defecte ale osaturii. Cercetările (Nap și asoc. 1991) au arătat că dietele cu diverse niveluri ridicate de proteină nu au niciun efect asupra dezvoltării osoase și a metabolismului calcic. În perioada de creștere și dezvoltare, puii au un necesar ridicat de proteină în hrana zilnică și drept urmare multe tipuri de hrană pentru pui au un conținut de proteină mai ridicat. Dietele cu un nivel proteic prea scăzut pot duce la o rată scăzută de creștere.

Energia

MIT : ”Puii trebuie să aibă hrană la discreție pentru a stimula o creștere rapidă.”

Necesarul energetic al puilor în perioada de creștere se compune din energia consumată pentru întreținere și energia consumată pentru creștere. În primele săptămâni de la înțărcare, 50% din necesarul energetic al puilor este încă utilizat pentru creștere. În ciuda nevoilor energetice mari, este deosebit de important ca puii să fie menținuți într-o condiție fizică ideală. Puii supraponderali sau obezi indică faptul că au parte de un aport de hrană excesiv. Aportul caloric în exces crește riscul afecțiunilor osoase și s-a constat că reduce și longevitatea vieții. Cel mai precis mod pentru evaluarea unei creșteri adecvate nu este prin măsurarea greutății, ci prin evaluarea scorului condiției corporale. Scorul condiției corporale trebuie măsurat odată la două săptămâni la puii în creștere, iar cantitatea de hrană zilnică trebuie ajustată în funcție de acesta pentru a oferi o nutriție optimă. Acolo unde există un aport energetic în exces la pui, mușchii și alte țesuturi moi cresc într-un ritm mai alert decât cel cu care scheletul poate să țină pasul. Câteva studii (Headhammer și asoc. 1974, dammrich 1991) au cercetat consecințele asigurării unui aport energetic în exces la puii din rasa Dog German. Concluziile studiilor au arătat că aportul energetic în exces la puii din rasele gigant conduce către o rată de creștere accelerată care are ca urmare apariția afecțiunilor osoase. Aceste studii au confirmat că puii care aveau parte de hrană la discreție (exces zilnic de calorii) aveau o osatură mai slabă și o rezistență inadecvată a cartilagiilor articulare. Este vital ca puii din rasele gigant să nu fie hrăniți ad libitum (la discreție) și ca scorul condiției corporale să le fie măsurat în mod regulat.

Calciul

MIT: „Suplimentarea dietei puiului cu calciu va duce la formarea unei osaturi mai puternice.”

Din cauza procesului de dezvoltare osoasă, puii au un necesar de calciu ușor mai ridicat în comparație cu necesarul pentru câinii adulți. Cantitatea de calciu din dieta zilnică are, conform observațiilor științifice, efecte considerabile asupra dezvoltării osaturii puiului de rasă mare sau gigant. Spre deosebire de adulți, puii nu își pot controla absobția de calciu din hrană pentru a corespunde cu cerințele organismului lor; ei absorb tot calciul care li se oferă în hrană. Suplimentarea în exces cu calciu a dietei va duce la atingerea unui nivel de calciu în organismul lor cu mult peste cel care le este necesar pentru creștere. Un studiu foarte bine pus la punct (Hazelwink și asoc. 1985) a demonstrat că prea mult calciu în dieta puiului va duce la afecțiuni osoase, dezvoltare anormală a cartilagiilor și o conformație defectuasă a oaselor. Calciul în exces este le fel de dăunător pentru dezvoltarea osoasă ca și o dietă deficitară în calciu (de exemplu, dietă bazată pe carne crudă). O dietă comercială echilibrată și de bună calitate va avea un nivel de calciu optim pentru creștere și nu va necesita suplimentare adițională.

Puncte cheie:

¬ Puii aflați în perioada de creștere au un necesar de proteină mai ridicat decât câinii adulți;

¬ Dietele cu un conținut ridicat de proteină nu au efecte adverse în creșterea puilor;

¬ Puii ar trebui hrăniți având ca obiectiv o creștere optimă și nu una maximală;

¬ Condiția corporală ar trebui evaluată la fiecare 2 săptămâni la un pui în creștere;

¬ Calciul nu ar trebui adăugat în dieta puiului în creștere deoarece crește șansele apariției unor afecțiuni osoase;

¬ Utilizarea unui sortiment comercial de hrană de bună calitate și corect echilibrată este esențială pentru creșterea optimă a puiului de câine.

Autor: Servicii Științifice Australia, 2016

Categorii Articole

Ultimele Articole

Suntem Sociali